2020 – 2024 | Ce a însemnat mandatul de deputat PNL de Bihor. Scurt rezumat al activităților

În perioada mandatului meu de deputat al Partidului Național Liberal în Parlamentul României, 2020 – 2024, am reprezentat circumscripția electorală nr. 5 Bihor. În această calitate, m-am preocupat constant să îmi folosesc experiența profesională pentru îmbunătățirea mai ales a legislației din domeniul educației, precum și a normelor care reglementează justiția, sănătatea și administrația.

Începând cu martie 2022 am activat ca vicepreședinte al Comisiei pentru ı̂nvățământ din Camera Deputaților și am fost membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO. De asemenea, am făcut parte din grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Filipine (în calitate de vicepreședinte), cu Republica Africa de Sud și cu Republica Tunisiană.

Activitatea legislativă în mandatul 2020 – 2024

În cei patru ani ca deputat, am fost autor al peste 10 inițiative legislative și co-inițiator la mai bine de 120 de legi, dintre care 46 au fost promulgate. Iată câteva dintre acestea:

2021

• Legea 267/2021 – prevede ca instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale sau locale să nu aibă dreptul să solicite persoanelor fizice sau juridice copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de instituții publice sau organe de specialitate ale administrației publice centrale;
• Legea 291/2021 – limitează la 5% impozitarea pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste pe suport fizic și/sau pe cale electronică, cu excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
• Legea 321/2021 – prin care auditorii, consilierii juridici, consilierii, experții și referenții din inspectoratele școlare județene/al municipiului București sunt trecuți în rândul personalului didactic auxiliar;

2022

• Legea 72/2022 – amnistia diurnelor recalificate fiscal;
• Legea 117/2022 –autorităţilor şi instituţiilor publice li se interzice să cumpere autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ şi al căror preţ depăşește suma de 23.000 de euro (inclusiv TVA);
• Legea 167/2022 – reglementează acordarea burselor pentru studenții din categoria românilor de pretutindeni pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanței de vară, într-un cuantum egal cu valoarea burselor sociale acordate studenților români;
• Legea 175/2022 – privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix;
• Legea 184/2022 – privind declararea zilei de 24 iunie ”Ziua Iei”. Tradițiile naționale merită să fie conservate și puse la loc de cinste, la fel ca portul popular și meșteșugarii;
• Legea 200/2022 – pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003. Prevederile acestui act se referă la protejarea dreptului la intimitate al pacienților bolnavi de cancer;
• Legea 208/2022 – modifică și completează legislația privind achizițiile publice, sectoriale și concesiunile. Sunt introduse prevederi privind achizițiile directe de valoare mică, procedura simplificată pentru achiziții de valoare redusă, precum și criterii de atribuire pentru anumite proceduri;
• Legea 242/2022 – legea interoperabilității reglementează și facilitează schimbul de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului, care nu vor mai avea voie să le ceară cetățenilor să se plimbe cu documente între ghișee, ci vor comunica între ele;
• Legea 259/2022 – înfiinţarea Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989;
• Legea 282/2022 – cabinetele de medicină de familie vor putea deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau în alte unităţi unde există deficit de medici;

2023

• Legea 70/2023 – pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273 /2004 privind procedura adopției – se referă la creșterea la 2 ani a concediului de acomodare n cazul părinților care adoptă un copil, astfel încât integrarea copilului în noua familie să se facă mai ușor;
• Legea 114/2023 – pentru completarea art. 38 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;
• Legea 123/2023 – permite deţinătorilor de terenuri sau moştenitorilor acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate să solicite comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate;
• Legea 138/2023 – este introdus un nou drept: dreptul la medicină personalizată, pe baza recomandării medicale;
• Legea 198/2023 – Legea învățământului preuniversitar;
• Legea 199/2023 – Legea învățământului universitar;
• Legea 280/2023 – acordă prioritate femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea;
• Legea 380/2023 – stabilește că titlurile de călătorie pentru cetățenii români vor fi emise în format electronic, fără cozi la ghișee și fără deplasări inutile;
• Legea 400/2023 – permite polițiștilor locali să constate și să sancționeze contravențiile comise de conducătorii trotinetelor electrice;
• Legea 412/2023 – pentru ı̂nființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale;
• Legea 718/2023 – a instituit schema de certificare voluntară DOR – DE ORIGINE ROMÂNIA – pentru protejarea produselor alimentare românești, fabricate din materii prime românești;

2024

• Legea 49/2024 – pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Această lege prevede ca alimentele care se apropie de termenul limită de expirare să poată fi redistribuite nevoiașilor;
• Legea nr.61/2024 – prevede atât realizarea unui registru al traficanților de droguri, cât și ı̂mbunătățirea instrumentelor de combatere a traficului și consumului de droguri;
• Legea 123/2024 – prin care este introdusă noțiunea de „înstrăinare părintească”;
• Legea 192/2024 – clădirile monument istoric vor fi scutite de plata impozitului pe toată perioada în care se execută lucrări de consolidare/renovare;
• Legea 214/2024 – stabilește condițiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice și documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic. Legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în fața instanţelor de judecată;
• Legea 232/2024 – prin care se interzice publicitatea la ţigaretele electronice, inclusiv de tip vape, produsele destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, dispozitivele electronice pentru încălzirea tutunului şi la produsele destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, precum şi pentru pliculeţele cu nicotină pentru uz oral;
• Legea 298/2024 – pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România.

Educația, tema prioritară în declarațiile politice

Pe perioada mandatului meu de deputat am susținut 24 declarații politice și luări de cuvânt. Cele mai multe dintre acestea s-au axat pe tema educației.

Prima a avut un titlu mai lung, dar pe măsura importanţei subiectului – „Profesorul nu trebuie să fie un simplu transportator de informaţie, ci un formator de opinie, un dezvoltator de sisteme de gândire, de analiză, de sinteză, de interpretare şi de utilizare a informaţiei„. Am dorit să semnalez prin această declarație necesitatea unui nou început în actul educativ formal, care să aibă ca scop stimularea gândirii, a creativităţii – şi nu a memorării, de schimbare a paradigmei învăţării, care să pregătească elevul şi, mai apoi, studentul să devină profesionistul sau antreprenorul de mâine.

Declarația integrală e disponibilă AICI – https://www.cdep.ro/pls/steno/steno2015.stenograma?ids=8303&idm=1&idl=1

În declarația „Educaţia nu se poate plagia” am avertizat asupra faptului că fenomenul plagiatului pune sub semnul întrebării credibilitatea educaţiei şi cercetării din România. Am susținut astfel necesitatea introducerii în Legea Educației Naționale a interdicției aplicate persoanelor care au un verdict sau sentinţă definitivă de plagiat de a mai ocupa funcţii didactice, de cercetare sau de conducere în învăţământul superior acreditat sau autorizat.

Am pledat și pentru educația în cadrul unităților de învățământ de stat și private, care să prevaleze homeschooling-ului. În 2022, doar în Bihor erau peste 30 de elevi retrași din învățământul de stat sau privat autorizat. Consider că, pentru moment, doar unităţile de învăţământ de stat sau private care sunt recunoscute, acreditate sau autorizate oferă fiecărui individ şanse egale de a se dezvolta şi afirma în societate, pe măsura meritelor şi abilităţilor sale. (Declarația integrală este disponibilă AICI.)

Alte luări de cuvânt au avut ca temă utilizarea noilor tehnologii digitale pentru a face şcoala mai atractivă pentru elevi, adaptată nevoilor şi stilului lor de viaţă, dar și situația absurdă a Educației din România, unde, conform unei statistici a Băncii Mondiale, 50% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali, dar, în același timp, 53% dintre ei au bursă de merit.

Le-am transmis colegilor parlamentari că este imperios să sprijinim şcolile de meserii, să încurajăm tinerii să muncească, să susținem acţiunile de reconversie profesională, acolo unde e cazul, şi să ajutăm antreprenoriatul cu măsuri concrete. Aceasta în contextul în care una dintre cele mai mari probleme ale angajatorilor din România este să-şi găsească muncitori calificaţi sau persoane dornice să se califice la locul de muncă.

„Cui îi este frică de testarea antidrog a elevilor?” – este întrebarea pe care am adresat-o în cadrul unei declarații politice din 4 octombrie 2023, după ce am constatat că, uneori, tocmai părinţii, cei care ar trebui să fie cei mai interesaţi de testarea antidrog copiilor, sunt cei care se opun cel mai abitir acesteia.

Tot pe această temă, a luptei împotriva consumului de droguri, s-a situat o interpelare pe care, alături de colegii deputați PNL, am adresat-o în luna octombrie a acestui an premierului Marcel Ciolacu și ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. Am cerut să ni se explice de ce Guvernul și Ministerul Sănătății nu au făcut nimic pentru a amenaja cel puțin un centru de reabilitare pentru dependenții de droguri, deși Legea 234/2024, care a stabilit ca prioritate națională înființarea unor astfel de centre regionale, a intrat în vigoare încă din vară.

Textul integral al interpelării poate fi accesat AICI, iar răspunsul instituțiilor vizate este disponibil AICI.

 

Evenimente locale importante și vizite importante în SUA, Estonia și la Paris

Ca deputat de Bihor, am participat la evenimente din zona pe care am reprezentat-o sau care au fost organizate de instituții din județ, am contribuit la promovarea tradițiilor locale și am răspuns tuturor solicitărilor transmise de colegii primari. De asemenea, am vizitat instituții de învățământ din Estonia și Statele Unite și am participat, la Paris, la cea de-a noua sesiune a Adunării Generale a Statelor ce fac parte din Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Una dintre activitățile de anvergură la care am fost prezent a fost sesiunea științifică „Banca Albina – o incursiune în istoria de 150 de ani a băncii”, organizată pe 27 iunie 2022, la București, de către Universitatea din Oradea și Universitatea din Sibiu, sub patronajul personal al guvernatorului Băncii Naționale a României, academician Mugur Isărescu, care a fost principalul vorbitor la această manifestare.

Pe 26 iulie 2022, am discutat cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, aflat în vizită la Universitatea din Oradea, despre posibilitatea ca instituția de învățământ superior să fie primul campus de învățământ dual pe care Ministerul Educației îl va finanța.

În perioada 17-19 octombrie 2022, m-am aflat în Estonia, într-o vizită de lucru. A fost o perioadă plină, în care am vizitat HARNO – o structură care sprijină Ministerul Educației din Estonia -, dar și două unități de învățământ. În cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanți ai ministerului estonian al Educației, am discutat despre problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ din această țară și bunele practici pe care ni le putem însuși.

Pe 26 mai 2023, am fost prezent în Aula Magna a Universității din Oradea, la ceremonia festivă ce a marcat împlinirea a șase decenii de la reînnodarea tradiției învățământului superior în urbea de pe Crișul Repede.

În cursul lunii iulie 2023 m-am aflat la Paris, la cea de-a noua sesiune a Adunării Generale a Statelor ce fac parte din Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Am făcut-o în calitate de membru în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. Cu această ocazie, am participat la expoziția „Umăr la Umăr”, inaugurată la sediul UNESCO, prin care a fost sărbătorit meșteșugul țeserii tradiționale a cămășilor cu altiță în România și Republica Moldova. Evenimentul a fost dedicat înscrierii „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

În septembrie 2023, am avut onoarea de a o primi, în vizită la Universitatea din Oradea, pe ambasadoarea SUA în România, Excelența Sa, doamna Kathleen Kavalec. După întâlnirea desfășurată în sala Consiliului de Administrație, ambasadoarea Kavalec a făcut o scurtă plimbare prin campus și a vizitat biblioteca Universității din Oradea.

În octombrie 2023 am pășit pentru prima dată pe pământ american și am vizitat University of North Georgia, universitate de stat clădită în jurul colegiului militar. Am avut întâlniri de lucru cu reprezentanți de rang înalt ai instituției academice americane, printre care rectorul Chaudron Gille.

Pe 6-7 martie 2024 am participat la Congresul Partidului Popular European (PPE), găzduit de capitala României, ocazie cu care a fost votat candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene și a fost discutată strategia electorală pentru alegerile din acest an decisiv.

Pe 8 aprilie 2024, Palatul Parlamentului a găzduit a conferința „Inteligența artificială – etică și drepturile omului”, organizată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi a Senatului României şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO. Evenimentul a avut loc în contextul în care Guvernul României urmează să adopte Strategia Națională a României privind inteligența artificială. Aceasta va stabili reguli de protecție a datelor personale, modul în care inteligența artificială poate fi folosită în viața de zi cu zi, dar și susținerea cercetării din acest domeniu. Am participat la acest eveniment în calitate de membru al comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO, pentru a prezenta un punct de vedere al unei persoane mai degrabă interesate de acest subiect al eticii și drepturilor omului în raport cu Inteligența Artificială – sunt titularul unui curs de Etică la mai multe specializări de nivel licență și master –, dar care nu este un specialist în Inteligență Artificială ci, mai degrabă, un inițiat în inteligența umană.

Pe 24 mai am marcat 149 de ani de la înființarea Partidului Naţional Liberal. Din 1875 ne aflăm în slujba românilor şi de istoria noastră se leagă unele dintre cele mai importante momente din parcursul modern al României: obținerea independenței de stat, ridicarea României la rang de regat, Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari, adoptarea Constituției din 1923 sau relansarea economică după criza din 1929–1933.

Alegerile locale și și europarlamentare au marcat prima parte a lunii iunie a acestui an. I-am îndemnat pe bihoreni să voteze PNL, un partid care a dovedit mereu că a oferit națiunii o stabilitate prosperă. Iar candidații liberali i-au convins pe alegători, păstrând atât conducerea Consiliului Județean, cât și primăriile din Oradea și alte 43 de unități administrativ teritoriale din Bihor.

***

Au fost patru ani plini, în care, prin mandatul pe care bihorenii mi l-au încredințat într-una dintre cele mai importante instituții ale acestei țări, am încercat să contribui la rezolvarea unor probleme nu doar ale alegătorilor mei, ci ale tuturor românilor, dar și la promovarea excelențelor și tradițiilor acestui popor. Nu sunt întru totul mulțumit de activitatea mea, știu că mereu e loc de mai bine, dar trăiesc cu speranța că cei ce care au luat locul echipei de deputați bihoreni, din care, cu mândrie, am făcut parte, vor fi, în mandatul 2024-2028, mai buni. Le doresc succes, pentru binele bihorenilor și a națiunii.

Consider că, pentru un prim mandat, mi-am îndeplinit cu onoare și responsabilitate sarcinile specifice și am reprezentat cu onestitate alegătorii datorită cărora am avut onoarea de a fi membru al Parlamentului României.

Îmi doresc ca țara mea să fie apreciată, cu oameni educați, corecți și muncitori. E ceea ce îmi doresc nu doar pentru 2025, ci pentru toți anii care urmează. 

La mulți ani, tuturor, cu sănătate, împliniri și bucurii!