M-am aflat, timp de trei zile, în perioada 17-19 octombrie, în Estonia, într-o vizită de lucru, alături de membri ai comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților: Natalia Intotero, Olivia Morar și Dan Cristian Popescu. A fost o perioadă plină, în care am vizitat HARNO – o structură care sprijină Ministerul Educației din Estonia -, dar și două unități de învățământ. De asemenea, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanți ai Ministerului Educației din Estonia am discutat despre problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ din această țară baltică și bunele practici pe care ni le putem însuși.

”Flexibilitate” – cuvântul care definește sistemul de predare din Estonia

În prima zi am vizitat HARNO –  Consiliul pentru Educație și Tineret, care este o agenție guvernamentală a Ministerului Educației și Cercetării, înființată în 2020, care se ocupă de implementarea politicii Estoniei în domeniul educației și tineretului. Un element important pe care l-am aflat de la reprezentanții HARNO a fost că implicarea instituțiilor responsabile se oprește la ușa sălii de clasă.

Ni s-a explicat că și în Estonia sunt planuri de învățământ, prin care profesorilor li se arată care este materie ce trebuie predată. Însă, spre deosebire de România, unde sistemul de predare este mai rigid, gazdele noastre ne-au explicat că formele de predare, metodica, sunt mult mai flexibile – astfel, cadrelor didactice nu le sunt impuse reguli stricte de predare. 

Flexibilitatea este ceea ce definește, în Estonia, modalitatea de transfer a cunoștințelor. 

Între inelul de absolvent al premierului și salariile necorespunzătoare

Am vizitat apoi atât o grădiniță, cât și o școală de muzică și balet și un liceu de științe. 

În primul caz am observat un interes deosebit pentru a desfășura cât mai multe activități în aer liber, asta chiar și când vremea nu era tocmai prielnică.

Despre școala de muzică și balet pe care am vizitat-o am aflat că este rezultatul unei investiții de aproape 4 milioane de euro făcută pentru ca tinerii talentați să aibă o șansă în încercarea lor de a deveni artiști de prestigiu la nivel mondial. 

În clădirea școlii sunt peste 200 de piane, există instrumente de înaltă calitate, iar elevii au parte de ore susținute de interpreți de jazz și de muzică clasică, mulți estonieni ajunși pe marile scene ale lumii, veniți să își împărtășească experiența. La această școală vin copii din toată lumea, dar, potrivit noilor prevederi legislative, predarea se face doar în limba estoniană.

Am fost invitați și la ”Tallin secondary”, probabil cel mai bun liceu de științe din Estonia, care are rezultate deosebite la olimpiadele internaționale de matematică, fizică ori chimie. Absolvenții acestui liceu au un puternic sentiment de mândrie că au învățat aici, iar acest lucru le este cultivat cu atenție. 

Tinerii din ”Tallin secondary” au propriile uniforme, inclusiv o șapcă cu cozoroc și un inel. Însemnele ”de recunoaștere” le sunt acordate elevilor, secvențial, pe parcursul anilor de școală și reprezintă simbolri valoroase pentru fiecare dinte ei. De altfel, chiar premierul estonian Kaja Kallas poartă cu mândrie un astfel de inel.