Nu există comună săracă în România

Zilele trecute, onorat de invitația unui tânăr primar liberal din Bihor, am vizitat comuna pe care o conduce. Recunosc că, deși sunt obișnuit cu realizările administrațiilor liberale din Oradea și din județ, nu mă așteptam să fiu surprins de proiectele dezvoltate cu succes într-o așezare din mijlocul Bihorului. Fac aici o scurtă paranteză. Reușitele liberale din Bihor, cu precădere cele din municipiul reședință de județ, sunt atât de multe încât au devenit parte din normalitate, așa cum este și firesc. În administrațiile locale și județeană sunt specialiști și gospodari care se ocupă în primul rând de oameni și de nevoile lor și mai apoi de politică, chiar dacă aceasta din urmă, din păcate, condiționează într-o măsură mai mult decât acceptabilă viața noastră de zi cu zi.

Dezvoltare prin muncă, implicare și bani europeni

Revenind la vizita în comuna condusă de tânărul edil liberal, prima remarcă pe care am făcut-o când m-am așezat în scaunul de lucru al primarului – altul decât fotoliul de șef al administrației locale – a fost că priveliștea din birou mă duce cu gândul la comunele franceze pe care le-am vizitat în urmă cu mai mulți ani. O imagine care generează instantaneu senzația lucrului bine făcut și întreținut.

L-am întrebat pe primar în ce măsură a beneficiat de sprijin – mai mult sau mai puțin preferențial – de la nivel județean. În esență, mi-a răspuns că singurul ajutor, pentru că altceva efectiv nu a cerut, a rezultat dintr-un transfer de experiență și know-how. Restul este reprezentat de ore, zile și săptămâni de scris și implementat de proiecte, la care s-a adăugat supravegherea lucrărilor.

Suportul financiar a venit preponderent din proiecte cu finanțare europeană. Pentru că tânărul edil s-a concentrat pe obținerea banilor alocați de Uniunea Europeană pentru realizarea planurilor pe care și le-a propus pentru comuna sa. Am aflat că 20 de astfel de proiecte pe fonduri europene sunt în derulare în zonă, printre acestea fiind introducerea rețelei de gaz.

Astfel, cei care trec prin localitatea condusă de primarul liberal nu au cum să nu observe că toate străzile sunt asfaltate, că rețelele de utilități au fost aduse până la poarta fiecărui localnic, iar grădinițele și școala din comună au fost reabilitate. În plus, administrația locală a cumpărat echipamente pentru centrul medical din localitate, care este deschis non-stop.

Omul sfințește locul

Din cauza poziționării (destul de departe de rute importante, terestre sau feroviare), așezarea nu are potențial pentru a atrage investitori strategici. Astfel, toate realizările se bazează pe cetățenii comunei și echipa de proiecte coordonată de primar. Tocmai de aceea, cu atât mai puternică este impresia pozitivă pe care ți-o creează proiectele devenite realitate în comună.

L-am întrebat pe tânărul edil cum a reușit să facă aceste lucruri într-o localitate care, din punct de vedere al statisticilor seci, nu poate fi catalogată una bogată, ba chiar poate fi trecută pe lista celor mai degrabă sărace.

Mi-a răspuns, și nu sunt primul care a auzit asta de la el, că nu există comună săracă în România. Am discutat mult cu primarul liberal, i-am cerut lămuriri și mi-a oferit răspunsuri. Și m-a convins că are dreptate.

Iar pe drum, după ce am plecat din comună, m-am întrebat care ar putea fi motivele ce stau la baza unor realizări de invidiat în astfel de condiții.

Poate e vitalitatea primarului – datorată vârstei încă tinere.

Poate studiile și experiența sa.

Poate rezistența și forța de muncă a edilului.

Poate fi inteligența ori inteligența emoțională a acestuia.

Poate spiritul său de disciplină.

Poate…

Am recapitulat toate gândurile care mi-au venit în minte și am ajuns la concluzia că toate acele POATE de mai sus se concentrează într-un singur SIGUR.

Sigur se datorează omului.

Și mi-am adus aminte de ceea ce știu și știm cu toții: omul sfințește locul. 

 

* Imagine de Free Creative Stuff de la Pixabay