Rezumat:
- În noua lege a învățământului superior este reglementat programul universitar de doi ani, pentru a răspunde la deficitul de forță de muncă pe piața muncii.
- Programul de studiu de doi ani ar include stagii de practică obligatorii, iar după finalizarea ciclului de scurtă durată, studenții pot continua studiile de licență standard, cu condiția trecerii unui examen de admitere
- Excepțiile sunt reprezentate de domeniile reglementate la nivel european ( Drept, Medicină, Arhitectură).
- Măsura permite tinerilor o tranziție mai rapidă spre piața muncii și va aduce o întinerire a forței de muncă.
- E necesar să fie definite clar competențele și nivelul de calificare dobândite în urma absolvirii acestei ”trepte” universitare. În caz contrar, există riscul devalorizării diplomei de licență.
Reglementarea legală a ciclului de studii universitare de scurtă durată
Prin proiectul legii învățământului superior, adoptat pe 22 mai 2023 de Senat și trimis spre promulgare Președintelui României, este introdus ciclul de studii universitare de scurtă durată. Acestea se derulează pe parcursul a doi ani, corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii, iar la final este acordată o diplomă de absolvire, în urma unui examen.
”Pot participa la admiterea la studii universitare de scurtă durată absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă”, se precizează în textul legii.
Potrivit inițiatorului proiectului legislativ, Ministerului Educației, reglementarea facultății de doi ani vine în contextul solicitărilor din piața muncii, unde este înregistrat un deficit de angajați specializați. Programele de studii universitare de scurtă durată vor fi organizate în domeniile de studii de licență cuprinse în Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare. Orice facultate poate să organizeze un astfel de program de studiu, în afară de cele de Drept, Medicină și Arhitectură.
Studiile universitare de scurtă durată vor include stagii de practică obligatorii, cu scopul de a ajuta studenții să acumuleze experiență relevantă.
Universitățile vor fi obligate să asigure minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituţiilor de învăţământ superior.
Legea prevede că facultatea de doi ani poate viza obținerea unor calificări existente în Registrul Național al Calificărilor sau a unor nou calificări care se înscriu în acest registru.
Studenții cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată pot continua studiile în cadrul ciclului I – de licență, fiind nevoie să participe la un examen de admitere. Instituțiile de învățământ superior echivalează disciplinele parcurse în cadrul facultății de doi ani cu cele din cadrul programului de licență la care studentul a fost admis. Noul act normativ precizează că, în urma echivalării, studentul poate fi transferat într-un alt an de studii din cadrul ciclului de licență.
Avantajele și dezavantajele facultății de doi ani
Introducerea acestei ”trepte” în învățământul universitar ar putea reprezenta o soluție pentru angajatorii se confruntă cu o criză de candidați specializați, care afectează piața muncii din România. Cererea este foarte mare, cu precădere în domeniile IT, comunicații, TCM. De altfel, după cum a precizat și ministrul Educației, Ligia Deca, mai ales companiile din IT au solicitat reînfiinţarea ciclului scurt de admitere cu diplomă de Bacalaureat, pentru că au nevoie nu de candidați cu licență, ci cu un nivel intermediar de învățământ superior.
Facultatea de doi ani le va permite companiilor acoperirea mai multor meserii cu angajați care au studii superioare. Vom asista la o tranziție mai rapidă a tinerilor către piața muncii și, în mod evident, la o întinerire a acesteia.
În prezent, cei cu studii superioare lucrează de la 22 la 65 de ani. Odată ce pot obține diploma de absolvire a cursurilor universitare de scurtă durată, limita scade la 20 de ani. Astfel, măsura este un imbold pentru cei care nu își doresc studii universitare de lungă durată și doresc să își găsească mai repede un loc de muncă.
Facultatea de doi ani reprezintă un avantaj și din punct de vedere salarial atât pentru personalul plătit din fonduri publice, cât și pentru angajații din domeniul privat.
Astfel, absolvenții acestei forme de studiu ar putea obține un venit mai mare decât, de exemplu, cei care au urmat o școală postliceală. În plus, facultatea de doi ani vine în ajutorul celor care doresc sau au nevoie de o reconversie profesională.
Reintroducerea programului scurt de studiu are ca scop și reducerea fenomenului de abandon care afectează sistemul universitar: în prezent, jumătate dintre studenți renunță la facultate, iar 42% dintre masteranzi părăsesc programele la care s-au înscris. De precizat că, pentru a preveni abandonul studiilor, Ministerul Educației a anunțat burse mai mari cu 33% pentru studenții la științele exacte.
Există, însă, și dezavantaje ale acestei forme de studii de scurtă durată, iar acestea apar în cazul în care nu sunt clar definite compețentele și nivelul de calificare pe care studenții le dobândesc în urma absolvirii facultății de doi ani.
Desigur, ne dorim cât mai mulți angajați cu studii superioare, dar fără măsurile mai sus enunțate există riscul devalorizării diplomei de licență și obținerea unui rezultat contrar celui dorit.
Implicațiile pe termen lung ale introducerii facultății de doi ani
Așa cum am arătat, introducerea studiilor universitare de scurtă durată are o serie de avantaje în special pentru piața muncii.
Totuși, pe lângă facultățile de Drept, Medicină și Arhitectură, consider că este necesar ca și alte specializări să fie exceptate de la posibilitatea de a organiza astfel de programe. Mă refer aici la domenii ca: istoria, psihologia, științele pământului ș.a. unde e necesar un studiu aprofundat, care nu poate fi fragmentat ori rezumat la cei doi ani din cadrul studiilor de scurtă durată.
Înțeleg rațiunea pentru care pot fi obținute diplome de absolvire după parcurgerea a doi ani de cursuri universitare în domeniul tehnic, de exemplu. În acest caz, cei care urmează facultatea de doi ani vor avea o pregătire echivalentă cu cea a unui subinginer.
În plus, în urma introducerii acestei forme de învățământ superior, apare și necesitatea completării Legii 153/2017 a salarizării personalului plătit din fonduri publice cu elemente de grilă salarizare corespunzătoare nivelului de educație.
Oricum, se ridică două întrebări:
- Prin aceste studii de scurtă durată vor fi create meserii noi? (De exemplu, dacă după patru ani de facultate un student obține diploma de economist, ce meserie are la capătul facultății de doi ani?)
- În cei doi ani ai formei de studii de scurtă durată sunt parcurse doar jumătate din materiile care sunt predate la ciclul de licență sau studenților le sunt predate toate, dar la un nivel general? (Este evident că, în primul caz, nivelul de competențe e la jumătate.)
Dincolo de aceste semne de întrebare, mi-aș dori ca studenții care încep acest program de studii universitare de scurtă durată să nu se oprească după ce primesc diploma de absolvire. Să nu facă un scop în sine din parcurgerea doar a facultății de doi ani, ci, atunci când doresc și pot, să revină la universitate și să continue studiile.
E adevărat, ciclul ”scurt” le permite tinerilor să intre mai rapid în câmpul muncii, având o diplomă ce le certifică pregătirea superioară. Dar îmi doresc ca studenții să NU fie atrași de facultatea de doi ani, ci să își completeze ulterior studiile până la nivel de licență, master sau doctorat.
În concluzie, urmărind reglementarea facultății de doi ani prin noua lege a învățământului superior și având în vedere avantajele, dezavantajele și semnele de întrebare pe care le ridică punerea în practică a acestui ciclu ”scurt” de studii superioare, consider că este vorba mai degrabă despre un experiment decât despre o strategie – unul care sper să aducă doar beneficii.
Îmi doresc un dialog deschis pe acest subiect al facultății de doi ani. Vă încurajez să îmi transmiteți opiniile sau sugestiile dumneavoastră ori prin comentarii la acest articol sau la secțiunea contact de pe pagina mea de internet caus.ro, sau prin mesaje pe pagina de Facebook Căuș Vasile Aurel.
Proiectul Legii învățământului superior, în forma adoptată de Senat și trimisă spre promulgare Președintelui României, poate fi consultat prin accesarea link-ului următor: https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L283LP.PDF
Expunerea de motive a inițiatorilor poate fi accesată aici – https://senat.ro/Legis/PDF/2023/23L283EM.pdf